Pentru că toamna este perioada de glorie a viei și pentru că promovăm turismul viticol românesc, echipa ReVino a organizat o nouă excursie la crame, de această dată în Dealu Mare. Dealu Mare este unul dintre punctele principale de atracție pentru pasionații de vin, fiind una dintre cele mai cunoscute regiuni vitivinicole din țară.
Pentru că turul a fost programat pentru o singură zi, ne-am rezumat la trei crame: LacertA, Viile Metamorfosis și Domeniile Tohani.
Cu oarecare emoții pricinuite de vreme, sâmbătă, 10 octombrie, la ora 9.30, autocarul ReVino a părăsit Bucureștiul spre prima destinație: LacertA Winery – una dintre cele mai frumoase crame din România din punct de vedere arhitectural, totodată cu unul dintre cei mai talentați vinificatori autohtoni: Mihai Baniță. Situată la 100 km de București, crama este deschisă vizitelor, poate găzdui seminarii și teambulding-uri și este locul perfect pentru o fugă rapidă din oraș. Lacerta este o cramă boutique, ce se întinde pe doar 82 hectare și se axează pe producerea de vinuri premium și super-premium.
La cramă ne-a întâmpinat însuși Mihai Baniță, vinificatorul, care i-a fermecat pe participanți instantaneu. Enologul ne-a făcut turul cramei și ne-a oferit spre degustare vin în trei stadii diferite de fermentație, de la must, până la vinul final. Ne-a povestit despre treptele vinului, din vie și până în sticlă, iar la sfârșit a exemplificat printr-o mult așteptată degustare. Eram un grup de 28 de oameni însetați, așa că am optat pentru pachetul de degustare de cinci vinuri. Mihai a ales unele dintre cele mai reprezentative creații ale sale, începând cu un Riesling ușor și încheind cu bine cunoscutul Cuvee IX, în aplauzele publicului.
Mai multe detalii despre vizite la crama LacertA, găsiți aici. LacertA primește vizitatori în mod constant, fiind una dintre cele mai vizitate crame din zonă. Oamenii de aici sunt primitori și pregătiți să răspundă la orice întrebare despre vin.
Cu brațele încărcate cu sticle de vin cumpărate de la cramă, ne-am îmbarcat în autocar și am pornit spre următoarea destinație: Viile Metamorfosis. Aici ne-a așteptat zâmbitor și entuziast, enologul Fiorenzo Rista. Fiorenzo este în România din 1998, iar în urmă cu trei ani a devenit asociat în crama Viile Metamorfosis.
“Viile Metamorfosis” se întinde pe o suprafață de 100 de hectare, dintre care 72 sunt pe rod. Vitis Metamorfosis a obținut în 2013 certificarea pentru Prima Recoltă de Struguri Ecologici, din partea Austria Bio Garanţie - unul dintre liderii europeni în materie de inspecție și certificare a agriculturii ecologice. Agricultura ecologică interzice utilizarea de îngrășăminte și pesticide, întreținerea solului fiind făcută numai prin utilizarea îngrășămintelor naturale. Acesta este însă, doar unul dintre detaliile interesante pe care le oferă crama.
Turul a început cu povestea Vitis Metamorfosis, cum au ajuns cei de la Villa Antinori să investească în România, cum au adus un arhitect italian care s-a îndrăgostit de împrejurimile din Dealu Mare. Crama, construită recent, este dotată cu tehnologie modernă, însă s-a păstrat o bună parte din utilajele tradiționale, cum ar fi tancurile de vinificație din beton.
Fiorenzo a primit nenumărate întrebări despre vinuri și vinificare de la participanți. Ne-a luat cu el la plimbare și ne-a prezentat drumul pe care-l fac strugurii până se transformă în vin: de la desciorchinare, selecție, fermentare în lemn sau inox, până la îmbuteliere și etichetare. Vizita s-a încheiat în sala de degustare, unde am degustat cinci vinuri prezentate de Fiorenzo, arături de brânzeturi și alte gustări delicioase. Vizitatorii au plecat încântați de lucrurile noi pe care le-au aflat, lăudându-l pe Fiorenzo până la final.
Vizita la Domeniile Tohani a început într-un mod mai deosebit. Marina Samoilă, Brand Managerul cramei, ne-a oprit întâi în via de Tămâioasă Românească, pentru a ne povesti câteva cuvinte despre cramă și despre drumul vinului. A urmat turul și povestea cramei în sine.
Vinurile de Tohani sunt produse pe vechea moşie a Principelui Nicolae al României, fratele Regelui Carol al II-lea. Principele s-a îndrăgostit din prima clipă și pentru întreagă viaţă de Ioana Dolette, o femeie incredibil de frumoasă, dar fără obârşie nobilă. Cei doi trăiesc o poveste de dragoste împotriva tuturor prejudecaţilor vremii. Cu toate restricţiile impuse de rang, Principele Nicolae şi Ioana Dolette se căsătoresc în secret pe 28 octombrie 1931, la Biserica şi la primăria din Tohani. Principele şi-a sacrificat astfel toate drepturile regale, iar Ioana Dolette a rămas iubirea vieţii lui. Împreună, au pus bazele Moșiei de la Tohani. Astăzi, crama se întinde pe 500 de hectare, fiind cel mai mare producător de vinuri din Dealu Mare.
Cireașa de pe tort a moșiei, însă, a fost vizita în pivnița cramei, construită în 1960. Pivnița se întinde pe o suprafață de aproximativ 3500mp și are 10 hrube, fiecare cu propria personalitate și propriile vinuri.
Degustarea vinurilor de la Moșia Tohani a marcat finalul vizitelor la crame pe ziua de sâmbătă, dar nu și finalul zilei. Pentru încheiere am păstrat ceva deosebit. Situată pe drumul vinului, în satul Tohani, comuna Gura Vadului - județul Prahova, Ferma Dacilor are o capacitate de 120 de persoane și locuri de cazare în 8 camere duble. Pe lângă delicioasele preparate tradiționale românești, gătite cu ingrediente naturale produse chiar în acele locuri, Ferma Dacilor oferă o multitudine de activități pentru toate gusturile: de la vânătoare la echitație, trasee de off-road și enduro, până la plimbări cu motoparapanta și cu balonul cu aer cald, trasee de bicicletă, escaladă sau tiroliană.
Cina de la Ferma Dacilor a fost încheierea perfectă a unei zile încărcate de vinuri și plimbări. Am mâncat preparate tradiționale, am continuat să ne delectăm cu vinurile Moșiei Tohani și am recapitulat momentele fascinante ale zilei.
ReVino.ro promovează turismul viticol și vinurile românești cu pasiune și dedicare. Nu am fi reușit, însă, să popularizăm acest concept, fără aportul de entuziasm și energie al iubitorilor de cultură a vinului, precum și al producătorilor care au arătat deschidere față de acest proiect. Mulțumim!
TEXT: Alexandra Hash ▪ ▪ ▪ FOTO: Alina Iancu
