Lui Alexandru Pițigoi, fondatorul Mesange Fromagerie, i-au plăcut mereu brânzeturile, dar a început să le consume și să le descopere tot mai mult în ultimii 10 ani. Născut și crescut în București, a activat în domeniul automobilelor și al sportului cu motor, iar în paralel a dezvoltat o afacere în Africa alături de parteneri străini. Chiar dacă a fost mult timp plecat, spune că România a fost mereu casa lui și nu simte că s-a rupt niciodată de această țară.
Cum ai intrat prima dată în contact cu brânzeturile?
Mi-au plăcut întotdeauna brânzeturile, dar am început să consum și să descopăr din ce în ce mai multe în ultimii aproximativ 10 ani. Interesul și plăcerea pentru ele au crescut constant în timp. Atracția mea pentru brânzeturi a fost puțin facilitată și de faptul că nu mănânc carne, dar în primul rând a fost vorba pur și simplu despre plăcerea gustului acestui aliment extraordinar.
Cum ai decis să investești într-un magazin specializat de brânzeturi? 
Totul a pornit de la pasiunea pe care o am pentru brânzeturi și, în special pentru cele de bună calitate, produse care se găseau greu și în număr destul de redus în București. Mă refer la brânzeturi care provin din străinătate, pentru că brânzeturi românești există peste tot în piețe și magazine.
Bineînțeles că supermarketurile au o ofertă bogată de brânzeturi, dar acestea sunt în cea mai mare parte produse industrial, fiind o diferență semnificativă între ele și cele autentice, produse manual după metode tradiționale.
M-am gândit că ar fi o bună oportunitate să acoperim această nișă oferind doar brânzeturi provenite de la producători artizani (ferme, specialiști în maturare), fiind convins că există mai mulți doritori de astfel de brânzeturi.
Ai făcut studii de specialitate pentru degustarea brânzeturilor?
Am făcut mai multe stagii de pregătire în Franța, dar pe lângă acestea, cred că este esențial să fii autodidact și de aceea am citit foarte mult, am vizitat mulți producători, am participat la târguri și alte manifestări de specialitate. Am ajuns astfel să cunosc specialiști recunoscuți la nivel internațional, să descopăr brânzeturi extraordinare și unele chiar destul de rare.
Acum un an ai deschis Mesange Fromagerie, un cheese bar and bistro, mai exact de unde această idee, ce oferă clienților?
Am considerat că un simplu magazin de brânzeturi nu îndeplinește decât jumătate din misiunea pe care o aveam în vedere și care presupune de asemenea educarea consumatorilor în domeniul brânzeturilor. Ca urmare, am decis să facem și o zonă de cheese bar unde clienții să poată face cunoștință cu produsele, să le guste ca atare sau în anumite preparate care conțin brânzeturi.
Cum vezi piața din România în acest sector? La noi brânzeturile maturate (mai mult prelucrate) sunt încă considerate specialități și nu se găsesc ușor pe rafturile magazinelor.
La noi în țară, în mod tradițional, se consumă brânzeturi, dar în special brânzeturi proaspete, de aceea românii sunt deschiși către noi tipuri de brânzeturi, dar nu sunt foarte familiarizați cu specialitățile care sunt specifice altor țări precum Franța, Italia, Elveția, etc. Avem mulți clienți dornici să încerce cât mai multe brânzeturi diferite și care apreciază produsele de calitate, iar în timp sunt convins că apetitul pentru acestea va crește constant.
Aveți și un bistro în același loc unde este magazinul cu preparate pe bază de brânză. Spune-ne cum a prins și ce fel de preparate aveți?
Pe lângă selecțiile foarte variate de brânzeturi, servim preparate care conțin brânză în diferite forme. Oferim sandwichuri, croque-uri, salate, supe, paste și câteva deserturi. Meniul este destul de variat și întotdeauna avem o secțiune de sezon, care conține de exemplu fondue și raclette (în sezonul rece). Toate felurile sunt pregătite cu brânzeturi din cele pe care le avem în mod curent la vânzare.
Din ce țări aduci brânzeturile? Dă-ne câteva exemple și de tipuri de brânză apreciate de români, care sunt la mare căutare.
Aducem brânzeturi din Franța, Italia, Spania, Elveția, Marea Britanie, Olanda și, în viitor doresc să avem și câteva brânzeturi din alte țări precum Norvegia sau chiar SUA. Toate tipurile de brânză sunt apreciate, dar cele mai vândute sunt cele tari, maturate, de exemplu Comté, Gruyère, Pecorino, Parmigiano Reggiano.
Vindeți și vinuri, iar cum brânza și vinul fac pereche bună, dă-ne câteva sfaturi despre cum să asociem brânza cu vinul.
Într-adevăr, brânza și vinul sunt două produse care merg mână-n mână, dar ca și în cazul relațiilor dintre oameni, și relația dintre ele este foarte complexă și trebuie ținut cont de multe aspecte în ceea ce privește asocierea. Nu există reguli stricte și universal valabile, asocieri se fac luând în considerare profilul organoleptic complet, respectiv factori precum aroma, gustul, aciditatea, complexitatea, textura, persistența. Rezultatul asocierii trebuie să fie unul plăcut în care „partenerii” să se pună reciproc în valoare și să se completeze.
Aveți și brânzeturi românești la vânzare?
Deocamdată nu avem. Ne concentrăm pe ceea ce nu se găsește în România, pe ceea ce putem oferi nou și diferit celor care își doresc să se bucure de produse care nu sunt în general în alte locuri.
Spune-ne trei asocieri culinare de vinuri românești cu branzeturi internaționale care-ți plac ție.
Am avut ocazia să organizăm mai multe degustări și asocieri de branzeturi cu vin, și una dintre provocările foarte interesante a fost să asociem brânzeturi străine cu vinuri românești. Voi menționa câteva astfel de asocieri apreciate de mine, dar mai important decât atât, apreciate de majoritatea celor care au avut ocazia să le încerce.
Brânza de capră semi-maturată, precum Chabichou du Poitou este foarte bine acompaniată de Crâmpoșia Selecționată de la Știrbey.
Brânza moale, puternic aromată Livarot se asociază foarte bine cu Gewürztraminer (de la Villa Vinea, cu care am asociat-o noi).
Brânza semi-tare elvețiană Challerhocker este un bun partener pentru Fetească Neagră.
Dintre brânzeturile românești, care este preferata ta?
Deși îmi plac toate brânzeturile românești, dacă ar fi să aleg una singură, aceasta ar fi telemeaua de oaie.
Ce vin din soi autohton îți place cel mai mult? Dar internațional?
Din soiurile românești am o afinitate deosebită pentru Negru de Drăgășani, iar din cele internaționale îmi e greu să numesc unul singur, dar sunt într-o perioadă în care îmi place foarte mult Valpolicella Ripasso.
Ce zonă viticolă din România îți place cel mai mult? Dar din lume?
Îmi plac multe vinuri românești din toate zonele, dar fără a fi nici pe departe un specialist, parcă prefer zona Drăgășani, poate și pentru că am avut mai mult contact cu vinuri provenite de acolo. N-aș putea să numesc o singură zonă din lume; voi spune doar că sunt mai tradiționalist și prefer vinurile europene.
Alina Iancu
03/12/2018
