OAMENI

Aurel Rotărescu: Fiecare an e diferit, nu mă plictisesc niciodată, iar provocările sunt la fiecare pas.

‹ INAPOI

 

O descriere de 6 rânduri în 'World Athlas of Wine', lucrarea lui Hugh Johnson, a trezit interesul față de terroir-ul românesc, contelui francez Guy TYREL de POIX, stomatolog de meserie și pasionat de vinuri prin genealogie și înclinație. Intuind potentialul calitativ al regiunilor viticole românesti, el lasă în urmă 600 de ani de experiență de familie în viticultură și un domeniu (Domaine Peraldi) pe care îl gestiona în Corsica și soseşte în România, în anul 1993, la Ceptura, Dealu Mare. Feteasca neagră de Dealu Mare, făcută de un tânar oenolog (Aurel Rotărescu), l-a vrăjit pe Guy și de aici s-a născut povestea cramei.

 

În 1994 ia naștere S.E.R.V.E. (Societatea Euro Româna de Vinuri de Excepție), prima societate privată din sectorul viticol românesc, atunci când prima sticlă din gama 'Vinul Cavalerului' iese pe piață, un adevarat succes într-un timp foarte scurt. Au urmat gama de asamblaje Milenium şi primul vin Cuvée – Cuvée Charlotte (în 2001, cu vinul din recolta 1999). În 2005 au lansat gama 'Terra Romana' distribuită exclusiv în HoReCa şi pe pieţele externe. Cuvée Guy de POIX este ultimul 'grand vin' lansat de S.E.R.V.E. în 2014 cu ocazia aniversării a 20 de ani de activitate, un vin-omagiu adus celui care și-a legat destinul de Feteasca Neagră și care, din păcate, a dispărut dintre noi în anul 2011 – Contele Guy TYREL de POIX.

 

Aurel Rotarescu

 

Spuneți-ne cum ați intrat în lumea vinului?

 

Asta mi-a fost destinul sau norocul. În 1991, proaspăt horticultor, am primit o ofertă de a lucra la o cramă în Dealu Mare, o societate proaspat înființată care deținea în jur de 600 ha de viță de vie și avea o cramă la început de drum, SC Dionysos SA. Spun ca a fost un noroc pentru că în acea perioadă ajungeai foarte greu să lucrezi în cramă și din dorintă directorului de atunci, domnul Bahrim, am ajuns să mă orientez către această meserie, să mă specializez și să capăt niște principii pe care să le dezvolt mai târziu.

 

De ce ați ales crama S.E.R.V.E.?

 

Împreună cu crama SERVE am crescut și am învățat din mers. După ce Guy a ales să investească la Ceptura, a început cu adevărat munca în proiecte care mai târziu s-au dovedit a fi de succes. Tot timpul am avut o relație foarte serioasă, nu am avut motive să aleg altceva, de fapt nici nu m-am gândit niciodată la alte variante.

 

Ce înseamnă dupa mai bine de 20 de ani crama SERVE pentru dumneavoastră?

 

Înseamnă foarte mult, este locul unde am crescut profesional și de unde am primit încredere și satisfacții de-a lungul anilor.

 

Care este partea preferată din meserie?

 

Nu am o parte preferată. Îmi place tot ceea ce fac. Fiecare an e diferit, nu mă plictisesc niciodată, iar provocările sunt la fiecare pas.

 

Care au fost cele mai bune recolte ale cramei SERVE în ultimii 20 de ani și de ce?

 

O recoltă bună este recolta în care reușești să obții ce ți-ai propus și să folosești la maximum ceea ce ți-a dat natura pentru a-ți atinge scopul. Calitativ, cele mai bune recolte sunt determinate de natură într-o proporție foarte mare, deci aș putea spune caîn ultimii 20 de ani cele mai bune au fost: 2002, 2007, 2012, 2014, dar cu rezerva că vinurile roșii din recolta 2015 și 2016 nu sunt încă gata.

 

Care este vinul pe care l-ați creat (brandul și soiul) și de care sunteți mândru? Pentru ca a evoluat bine în timp sau pentru ca a prins bine în piață.

 

Sunt mândru de toate vinurile create, sigur ca sunt vinuri cu potențial calitativ ridicat, cu o durată de viață mai mare (vârfurile de gama – Cuvee-uri) sau vinuri mai efemere, dar cu o expresie foarte frumoasă la un anumit moment.

 

Care este soiul preferat românesc și internațional?

 

Soiurile pe care le cultivăm noi au fiecare o latură preferată. La soiurile roșii îmi place eleganța Pinot noir-ului, rotunjimea Merlotului, complexitatea Feteștii negre, dar și structura Cabernet sauvignon-ului. La cele albe la fel, fiecare vine cu ceva special. Să fiu sincer, cel mai mult îmi place să combin aceste soiuri pentru a obține asamblaje.

 

Care este zona viticolă internațională preferată?

 

Bordeaux - una dintre regiunile cele mai cunoscute de unde am gustat multe vinuri bune și foarte bune.

 

Am văzut că participați la târguri naționale și internaționale, cum vedeți evoluția pieței românești și ce considerați că trebuie făcut în continuare pentru a o dezvolta?

 

Eu particip la târguri în primul rand pentru a compara. Sigur că observ că vinurile românești sunt din ce în ce mai prezente, calitatea lor a crescut și există nevoia de a fi apreciate, de a fi vândute. Cred că în primul rând e nevoie de o unitate de interese atât între producători, cât și între aceștia și stat pentru a reuși cu fondurile disponibile promovarea eficientă a vinurilor românesti pe piețe naționale și internaționale. Toți putem face câte ceva, noi producătorii de vin să creștem calitatea vinurilor, statul prin reprezentanții săi să ne ajute în promovarea acestora.

 

În afară de Dealu Mare, ce zonă viticolă din România vedeți cu mare potențial și de ce?

 

Toate zonele viticole au ceva deosebit de oferit, Dealu Mare este cel mai organizat acum, potențial există foarte mare și în dealurile Olteniei (pentru Cabernet sauvignon sau Crâmpoșie selecționată), în Cotnari (Grasa de Cotnari, Tamâioasa românească sau Busuioaca de Bohotin), în Jidvei (albe seci aromate sau spumante), sudul Moldovei poate produce vinuri albe la un preț bun, cramele din podgoria Murfatlar pot de asemenea să producă vinuri bune. De fapt, cred că diversitatea pe care o putem oferi este un lucru foarte bun pentru noi ca țară.

 

Fiul dumneavoastră studiază enologia în Franta, o să vă fie coleg la cramă?

 

Sper, însă să mai treacă ceva timp, perioada în care el să învețe din secretele acestei meserii și în alte colțuri ale lumii și apoi împreună să facem vinuri pentru crama SERVE.

 

După cum știti, noi promovam turismul viticol în România, spuneți-ne cum vedeți acest sector? Ce aport aduce în promovarea vinului?

 

Faptul că mai mulți oameni, prieteni sau nu ai vinului, ajung în crame, văd cum se produce vinul, iau contact cu acesta e un lucru bun și sper că această activitate să crească în viitor pentru ca ne ajută mult în promovarea muncii noastre.

 

Care sunt curiozitățile turiștilor care vă vizitează crama?

 

În general, oameni cănd vin în cramă nu pun foarte multe întrebări. Probabil cantitatea de informație pe care o primesc într-un timp scurt îi blochează puțin. În cramă se întreabă dacă toate vasele sunt pline sau câți litri au recipienții de păstrare ai vinului, de ce se pune sulf în vin, rozeul se face din alb plus roșu.

 

Informații depre turism viticol la crama S.E.R.V.E., aici.

 

vinuri serve

 

Aurel Rotărescu: Fiecare an e diferit, nu mă plictisesc niciodată, iar provocările sunt la fiecare pas.Aurel Rotărescu: Fiecare an e diferit, nu mă plictisesc niciodată, iar provocările sunt la fiecare pas.Aurel Rotărescu: Fiecare an e diferit, nu mă plictisesc niciodată, iar provocările sunt la fiecare pas.Aurel Rotărescu: Fiecare an e diferit, nu mă plictisesc niciodată, iar provocările sunt la fiecare pas.Aurel Rotărescu: Fiecare an e diferit, nu mă plictisesc niciodată, iar provocările sunt la fiecare pas.Aurel Rotărescu: Fiecare an e diferit, nu mă plictisesc niciodată, iar provocările sunt la fiecare pas.Aurel Rotărescu: Fiecare an e diferit, nu mă plictisesc niciodată, iar provocările sunt la fiecare pas.Aurel Rotărescu: Fiecare an e diferit, nu mă plictisesc niciodată, iar provocările sunt la fiecare pas.Aurel Rotărescu: Fiecare an e diferit, nu mă plictisesc niciodată, iar provocările sunt la fiecare pas.

PROIECTELE NOASTRE

 

Bază de date a cramelor din România
 
A1
Salon de vinuri și turism viticol, a 7-a ediție
11-13 Mai 2024
 
Salon gastronomic, a 3-a ediție
5-6 Octombrie 2024

Abonați-vă la Newsletter