OAMENI

Cramele Recaş, visul oricărui turist pasionat de vinuri

‹ INAPOI

 

15179611795_e940a1ee0b_6k (1333x2000)

 

Compania Cramele Recaş reprezintă una dintre cele mai mari crame din România. Înfiinţată în 1998 de către doi ingineri viticoli şi un om de afaceri din industria vinului internaţional, Cramele Recaş este astăzi printre cele mai complete crame din ţară.

Proprietarii pasionaţi, vinificatorii de pe trei continente diferite, oamenii dedicaţi, dealurile însorite, via roditoare şi restaurantul propriu poziţionează Cramele Recaş în topul cramelor care merită vizitate la nivel internaţional.

 

Marius Pasca coordonează sectorul de turism la Cramele Recaş şi lucrează aici de 24 de ani. Marius este genul de persoană care priveşte vinul ca pe un stil de viaţă şi se bucură de asta în fiecare zi.

 

Zona Recaşului este recunoscută pentru turismul viticol. Ce poţi să-mi spui despre enoturismul la Cramele Recaş?

 

MP: Turismul viticol este un proiect început acum 11 ani şi a crescut împreună cu calitatea vinului de Recaş. Am început timid cu 3-400 de oameni în anul 2003, astăzi avem cam 15.000 de turişti pe an. La început, majoritatea erau străini, spre bucuria noastră acum vin şi români, mai ales tineri, iar noi promovăm vinul ca mod de viaţă, ca partener, ca însotitor artistic.

 

Cum vezi tu vinul?

 

MP: Nu se poate sa bei vin şi să fii supărat. Încerc să promovez vinul ca un mod sanătos de viaţă, dar cu consum moderat. Vinul, strugurii şi viţa au supravieţuit tuturor razboaielor şi s-au dezvoltat odată cu omenirea. Vinul ne însoteşte de când ne naştem şi până murim, botez, nuntă, înmormântare. Aspecte pe care de multe ori le ignoram pentru că ni se par normale, iar asta e un lucru bun.

 

Ce oferiţi turiştilor care vin la Cramele Recaş?

 

MP: Pentru turişti avem patru săli de degustare cu capacitaşi diferite, plus terasa. Avem program diversificat în funcţie de timpul pe care oamenii vor să-l petreacă la cramă, adică degustări rapide sau mese lungi şi haioase. Avem o echipă pe partea de culinar despre care cred că poate să satisfacă şi cele mai pretenţioase gusturi. Evident, ne concentrăm ca turiştii să fie iniţiaţi în arta şi tehnica degustării vinului. Într-un tur al cramei pot asculta povestea vinului de Recaş – actualitate, dar şi perspective, pot vizita fiecare colţ al cramei şi pot vedea cum se face vinul . Încercăm ca fiecare vin să fie prezent alături de povestea lui. La sfârşitul vizitei, turiştii se pot opri pe la magazinul de prezentare al cramei care stă la dispoziţia lor cu suveniruri în stare lichidă.

 

S-au schimbat obiceiurile de consum de-alungul timpului?

 

MP: Desigur. Marea bucurie este că am început să consumăm în România vin spumant, nu doar la sărbători şi revelioane, ci pur şi simplu pentru a celebra o zi obişnuită. De asemenea, în perioada 2003-2005, dacă spuneam că am cinci vinuri seci şi unul dulce, romanii mă omorau. Astăzi, abia dacă işi face loc în degustare un vin dulce. Inclusiv atunci, este pus la finalul mesei, alături de un desert, faţă de anii trecuţi când era consumat ca atare.

 

Ce ai recomanda celorlalte crame care sunt abia la început de drum?

 

MP: Cred ca fiecare cramă ar trebui să aibă o sală de degustare unde să-şi dezvaluie secretele, pentru că vinul e adresat consumului, doar nu-l facem să-l bem noi.

 

Ce urmează pe partea turistică la Cramele Recaş?

 

MP: Ne propunem să ne dezvoltăm partea turistică inclusiv cu locuri de cazare, cu masă şi degustări în vie, recreere şi activităţi în aer liber.

 

Cum ai descrie o zi de lucru?

 

MP: Cea mai placută zi din viaţa mea, fiecare zi. Cred ca nu e placere mai mare decât să povestesc despre munca colegilor mei, şi este o poveste tare plăcută. Fiecare turist şi colaborator reprezintă o provocare – e ca o emisiune în direct. Orice zi petrecută la cramă e o zi caştigată, iar respectul pe care îl datorăm vinului, îl datorăm şi oamenilor care lucrează via – asta simt eu în fiecare zi.

 

Cum ai început să lucrezi la Cramele Recaş?

 

MP: Eu sunt născut în Recaş, deci sunt de-al locului. Lucrez la crame din 1990, încă dinainte de privatizare când aici era fostul I.A.S. (Interprinderea Agricola de Stat) Recaş. Practic, noii proprietari m-au moştenit. Din 1990 şi până în 2003 am lucrat ăn departamentul de contabilitate. Din 2003 şi până astăzi sunt directorul sectorului de turism. Aici a fost primul şi singurul meu serviciu, iar cel mai important pentru mine e că am ocazia să vorbesc despre vin, iar colectivul e fantastic.

 

Scurt chestionar pentru Marius Pasca:

 

Soiul preferat:

alb: Fetească Regală

roşu: Fetească Neagră – ambele pentru că sunt soiuri româneşti şi au potenţialul de a ne face o imagine fantastică în lume.

 

Zona viticolă preferată: Gamlitz, Austria

 

Cuvinte cheie pentru vin: pasiunea de a trăi.

 

Partea preferată din meserie: Să vorbesc despre Cramele Recaş şi despre vinurile noastre.

 

Consumatorul român de vin... este din ce în ce mai educat şi informat.

 

CrameRomania.ro este... o idee interesantă şi bine-venită pe piaţa vinului din România, mai ales pentru consumatorii străini.

 

Am avut ocazia să lucrez cu Marius Pasca direct şi pot să spun că este unul dintre cei mai extraordinari oameni din industria vinului, dar, mai ales, unul din secretele bunei dispoziţii de la cramă. Foarte bine organizat, şarmant, dedicat, dar, mai ales, pasionat de ceea ce face, Marius reuşeste să cucerească orice vizitator care calcă pragul Cramelor Recaş. În încheiere mi-a spus că “Tot ce am povestit aici, nu e despre mine, e despre noi, Cramele Recaş, şi despre fiecare om care contribuie la succesul vinului pe care îl facem”.

 

Text: Alexandra Hash  

 

Cramele Recas

 

PROIECTELE NOASTRE

 

Bază de date a cramelor din România
 
A1
Salon de vinuri și turism viticol, a 7-a ediție
11-13 Mai 2024
 
Salon gastronomic, a 3-a ediție
5-6 Octombrie 2024

Abonați-vă la Newsletter